Mă naști într-o anume rânduială,
Să moștenesc ce-i bun de la părinți
Și chiar I-ai pus să-mi ceară socoteală,
Când nu răspund știutei lor dorinți.

De ce doar copiezi înfățișarea
Celor ce-ntâi din lut i-ai zămislit,
Fără a-mi da răspuns la întrebarea
”Când i-ai gononit din Rai, I-ai părăsit ?”

Te știu în mine și Te simt cu rost
Pentru credința vie și curată.
Chiar dinăuntru Tu mi-ești adăpost
Și ajutor pe calea arătată.

De ce adânc în mine te ascunzi,
O, Doamne, Creatorule și Tată
Și-apoi pe drum refuzi să îmi răspunzi
Când te întreb de soarta ce mi-e dată ?