În nopțile în care îmi dau semn
Imperii de cuvinte fără haină,
Pâine și vin la cina cea de taină
Aștept în pragul unui schit de lemn.

Livezi purtând pe umeri înserări
Ascund fântâni cu-arome de migdale,
Sub grinda vremii licăriri agale
Se arămesc în lungi înfiorări.

Ascult furtuna valuri despletind
Și clipa descântată, coaptă-n stele.
Pe cerul asfințiturilor mele,
Caut omături în cocori vâslind.

Aștept în pragul unui schit de lemn
Pâine și vin la cina cea de taină,
Imperii de cuvinte fără haină
Coboare-n stih nomad, fără îndemn...