e ceva straniu în paharul cu apă
se amestecă senzații
închid ochii
beau lent o green day for ever
câteva granule de durere în plus
tratamentul perfect
pentru un sânge leucemic

obiectele mă privesc indulgent
le sparg unul câte unul
le reconstruiesc
din centru spre margine
sunt prelungi precum o amiază ternă
în care scriu despre evidențe

voi muri din imprudență
fără să port iubirea totem
prin locuri strâmte
foarte întunecoase
ascunsă
și captivă în mine însămi

să trecem peste asta devenim ridicoli
zarurile sunt amestecate
orice combinație de viață-moarte
îmi este favorabilă
voi prinde și anul ăsta
un sfârșit anemic de iarnă

de aceea azi nu mai beau apă