Spirit rătăcit


Pe râuri reci și foarte-adânci
Călca sfios, dar fără temeri
Și se pierdea în pași mărunți
Prin lungi ecouri, printre munți;
Pierdea treptat câte-o bucată
Din tot ce a simțit o dată…

Era un suflet prins într-o capcană
Un sentiment ascuns și-nchis
Vorbea timid cu câte-o geană
Trăia profund un suplu vis…
Credea că tot ce i se-arată
Și tot ce va vedea vreodată
Va fi șters, dar nu pierdut!
Secret păstrat...un suflu mut.