de unde veneau zilele acelea colorate și multe nici nu mai știu
le trimiteam mereu înspre tine și nu mai ajungeau
am crezut că era o greșeală de scriere a numelui
cînd le-ai primit
tîrziu și patetic
ai rămas în mijlocul străzii
din țara aceea îndepărtată
femei frumoase îți priveau ochii rotunzi, părul lung și aspru, mîinile cu degete prelungi
uite-l pe zorba cum rîde spuneau
acum eu stau și mă întreb ce mai poți face tu cu toate zilele acelea scrise în romanește

între Laconia și Messinia, sub dafini, tîrziu către seară,
peste albele ziduri trec umbrele zeilor uitați
pornesc spre ei
într-un tîrziu
tu așteptîndu-mă
iubindu-mă
în greaca veche