nu mă mai duceam de-o vreme pe la Fedorovna
din tristețea care mă copleșea atunci când o găseam
goală în dreptul plitei pe care oala de supa
juca tontoroiul de bucurie că femeia încetase
să mai gătească supă pur și simplu punea apă la fiert
cu gândul că gătește musafirilor
###

la Fedorovna se strângeau toți vagabonzii morți de foame care se prezentau dându-și ochii peste cap: poetul Vasili Zaganovici... poetul Vladimir Muscoev etc
până când unul a îndrăznit s-o apuce pe Fedorovna de păr
a fost tare caraghios să vedem că era cheală
și pe noi ne mințea că părul ei bălai
e identic cu cel al bunicii Nastia cea care
făcuse trotuarul cu demnitate până înspre șaizeci de ani încolo
###

acum Fedorovna ședea singură în casă
așteptând să mă duc măcar eu cel mai amărât
cântăreț din drâmbă și să-i șoptesc
ești așa frumoasă cu părul răvășit
Fedorovna... dar a scăpat peruca pe plită
ori nici chiar eu nu mi-o mai pot închipui
în pielea bunicii Nastia fie iertată