***varianta 14***


…în adâncul apelor:
vorbele-și spală de zgură veșmintele;
amintirea dă brânci de pe dig să se-nece durerea;
roți de lumină spintecă crudele voci, impietrite de ură;
pietre mărunte desfoliază călcâiul viselor.

"Luna, unde este?”

O!... Luna
coboară, coboară,
neștiutoare
prin inele de temeri
ademenită de-al nechezatului abis.

"Stele
vom face din trupurile noastre
zid-de-demarcare
a sentimentelor..
s-oprim
impetuoasa cădere."