Destin opalian

Ciob,
rană a tăcerii, strigăt de vid înnegrit,
albastrul se zbate în încleștare de jar,
Opalul pulsează anemic,
cerând îndurare: stigmat al cunoașterii
încolăcire vicleană, esență de stele și ape
cenușă a sufletului, zdeanță de carne și oase
fascicol de pulberi, speranțe de foc.
Totul e vid,
pulbere a timpului uitat în sertarul iubirii.