Rondel de-a...mor
de Simona Dobrescu


Sunt îndrăgostit - mi-e foarte clar:
Mintea-mi face slalom printre nori,
Când te vad zâmbind, mă iau răcori
Și-n picioare parca am mortar -

Nu pot să mai merg; iar uneori
Buzele-mi se mișcă în zadar
(M-am îndrăgostit, asta e clar !),
Vocea ta mi-e sunet de viori -

Aș veni la tine, zău, măcar
C-un buchet (nu foarte scump !) de flori,
Dar mi-e frică rău că mă-ta ori
M-ar ucide, ori m-ar da afar’ –

Deh... îndrăgosteală... nu e clar...



Rondel de-a...morțit
de Dan Norea


Am fost îndrăgostit -și mi-a trecut-
Dar era vară și cu-atâția nuri,
Când te vedeam zâmbind, puteai să-mi furi
Din pieptu-mi larg, întregul conținut.

Stăteam la masă, dar din două guri
Eu beam și tu vorbeai - eram tăcut.
Am fost îndragostit, dar mi-a trecut
Căci prea eram mahmur și-aveam arsuri.

Când pe-nserat, la tine am trecut
Tu nu erai, dar mă-ta în călduri
Mi-a suge-rat o mie de-aventuri
Si-a trebuit, pe scurt, ca să ... mă mut.

Eram îndragostit, dar mi-a trecut.



Rondel de-a ... duru
de Daniel Bratu


De pe-o piatră pe o alta sar...
ma gândesc de-om fi cutezători,
când, pe-un râu de munte-n loc de bar,
ne-am găsit negociind fiori.

O aud cum spune:"- Mă omori!
Să alerg prin ape n-am habar!"
De pe-o piatră pe o alta sar
tot gândind de-om fi cutezători...

Parcă-ar vrea s-o tin in brate, chiar
cade câteodată, alte ori
plânge-asa c-o las in urmă, doar
ce-am simtit un junghi in aductori...

De pe-o piatră pe o alta sar



Și doar mi-am zis...
de Calimero


Și doar mi-am zis: nicicând n-o să mai fug,
Nici inima n-o las să mai palpite,
De când în pod, așa, pe pipăite,
În loc s-o prind, mă-mpiedicai de-un drug.

Și-am hotărât: pupilele mărite,
Deschise precum brazdele sub plug,
Să calci încet, ca boii prinși în jug,
Iar de iubești – iubește pe sărite.

Dar când ai apărut, un tăvălug
Mă răsturnă, așa, pe negândite,
Aveai repere bine rotunjite
Și conținut în ele, din belșug.

Și doar mi-am zis: nicicând n-o să mai sug.



Rondel de-a... rțag
de Simona Dobrescu


Zici că ești îndrăgostit ? Nu, zău !
Spune-i-o lu’ mutu, poate el
Te-o mai crede, măcar puțintel –
Io nu dau doi bani pe-„amorul” tău !

Ai venit, plouat ca un cățel,
Cu un braț de flori într-un hârdău.
Zici că ești îndrăgostit ? Nu, zău !
Florile erau de mușețel (?!)

Te-am văzut stând ca un popândău
Sub fereastra mea, c-un șipurel
Și sugeai, de zor, trăscău, din el –
Ioi, ce l-aș fi spart în capul tău !

Zici că ești îndrăgostit ? Nu, zău !