Când gândurile fug departe
te vreau aproape
cu parfum de nisip
să schimbi starea mohorâtă
cu un licăr de mai bine...
să te sărut cum vreau eu
cu aromă de afine
să trec puntea timpului
poate într-o altă dimensiune
în care iubirea nu e interzisă...

când nu știi cum se împart șansele
în planuri existențiale
ești necăjit și întrebi retoric
de ce, oare ?...
în van supliciile reale,
pentru o viață totuși efemeră
într-o lume fără semnale
recepționate de către nimeni...
și te consolezi cu iubirea
ca dar divin, neprețuit
pentru a ști dacă-l meriti...