Am colindat cu sufletul prin soare ,
Printre miresmele tacerii din amurg ,
Și te-am găsit acum în nesperarea ,
De-a-mi fi lumina tainicului inceput .

Mi-ai dat strălucitorul chip de albă zână ,
Și m-ai pictat pe-o pânză de măcieș ,
Din valuri de culori cum poartă marea ,
M-ai îmbrăcat în albul stelelor măreț .

Ș-acum mă porți prin gândurile toate ,
Prin tine-mi regăsesc azi freamătul iubirii ,
Să strângem , deci , pentru această clipa ,
Toți laurii din grânele visarii.