afară ninge granulat

ne aruncăm în brațe
ca pe niște cuțite

prea multă zăpadă în dormitorul nostru liric

sincer
te văd într-un balansoar din lemn apus
cum tricotezi fiecare mișcare
dar până acolo
multe riduri pe geamuri
le vom mângâia împreună stai liniștită

scânteia noastră
când tâmplele ni se îmbrățișează