ma curat de intinare in manoscrisele arderii totale
speranta , speranta iar ecou...
se scuccede pe gura cerului obosita.

buzele toamnei suiera ploi marunte si corbi
ma acopar cu pamanat pe vene
si scriu la colocviul frunzelor :

eu sunt visul meu
visul meu este revenirea intre aripi
aripa este o voluta de gips
din oasele lui Icar.