Teiul lui Miha-n Copou ninge,
Iarnă-i și-acolo, cu fulgi de Prut,
Aceleași cadouri, ciorapi și-o minge,
Când n-am picioare, și nici n-am avut.

(Fii blestemată doamnă toamnă,
Tu, țiitoare de cocori vagabonzi,
Anotimp răspopit, fără sutană,
Scroafă stearpă cu pruncii blonzi.)

Clopot gol, Crăciun de paie,
Oale cu găuri mari de covrig,
Moare flămându-ntre porc și oaie,
Îmi vine să urlu, când încep să strig.

Talangă de pietre cu gust de nucă,
Varză murată cu iz de jar,
Nunta Zamfirei cu prima nălucă
Zahăr sihastru cu gust amar.

Dați-mi vă rog un Crăciun de bine,
Cu Isus, păstori și magi lângă cer,
Mi-e scârbă de panglici, de noi, de mine,
Doar cârpa din Iesle, atâta vă cer.