Povestea mea nu-ncepe sa se tese
Cu-odat ca niciodata
Nu-i cu luceferi si printese
E cu-n baiat si-o fata.

Pe cand hoinar, chipul iubirii
Zacea intins in veche-ai umbra
Pe fata veche-a fericirii
Domnea uitarea sumbra.

Si marginea acea de tina
Suflata odat cu Sfanta Taina
Traia nemarginita vina
Uitata-n indoiala oarba.

Si trec luceferi, trec si sori
Pe cerul plin de stele
Si nasc cu-atat mii de fiori
Pe chipul dragei mele.

Tacut petrece clipa surda
A undei grele patimi
Si mii de ganduri se cufunda
Printr-ale lumii lacrimi.

Si ieri si azi se trece, iar
Iubirea se-nfiripa
Si fiecare veac in dar,
Transforma-se in clipa.

Uitat in adevarul meu,
Traiesc in ea si sincer
O vad aievea tot mereu
Un om ascuns in inger.

Ma nasc cu fiecare zambet
Ce nasc pe gura-i dulce
Si apun cu fiecare cuget
Ce de la ea ma duce.

Uitat intr-un albastru lin
O, vis nebun cu ochii verzi
Privesc pierdut la un senin
Cand, iar ma chemi si iar ma pierzi

Si cat in rasaritul dulce
Apusul plin de alte vremuri
Strain de ele ma aduce
Sarutu-ti cald, si ma cutrmuri.

Si simt, da simt, ca fara tine
As fi uitat sa simt, si crezi,
Ca numai timpul ma retine
In lume, daca ma desmierzi…