Mi se-ntristează carnea anodină
- Materia nocturnă-n stare flască -
Și-obedient, învață să iubească
Când trupul meu de tine se anină

Cu incantații ludice;-n surdină
Aprind, extatic, flacăra lumească
Sub pielea frământată, fără iasca
Și mă topesc în febră și lumină

Eviscerat; natura mea duală,
Când frusta alchimie se termină
Și visele încep să se răcească,

Surprins între ciocan și nicovală
De dragoste în formă androgină,
Se-ntoarce iar la starea ei firească.

8 ianuarie 2007