Muza imperfectă
ascultă din leagăn cântecul viilor
din raiul în care curgea lapte și miere prin pietre.

Muza imperfectă
stă și ascultă
cu urechea ciulită
lăsând să treacă din vânt prin copaci cântecul huriilor.

Muza imperfectă
se leagănă în hamac în curtea castelului
în bătaia zefirului.

Mâinile ei sunt delicat imperfecte
coapsele ei sunt minunat imperfecte
părul și dinții, castelul, parinții…

Muza perfectă e la trecut.