Am luat in palme fiecare gand,
Am vrut sa pipai frumusetea lor,
Sa inteleaga nebunia durerii.

M-asez pe pridvor,
Ma cuprind cu ganduri
Si simt cum urca acelasi dor:
Visul copilului de-a creste
Si de-a-ntelege
Nevoia de-a avea "ceva".

Si uite-asa,
Desculta-n iarba,
Calcam pe fiecare gand,
Sa-l simta fiecare fibra,
Nebuna de atat alint...


Scurgere de timp
Intre copilarie si adult.
Ma tot intreb: "De ce ascult
aceleasi lucruri de demult!!??"