Cum oare de n-am înțeles
Cândva
De ce-și iubeau îngerii
Povara slujirii fără de sfârșit,
De ce stăteau mereu alături
Domnului multinfinit?
Acuma doar, când răzvrătirea
S-a pus stăpână-n trupul meu
Și patima mă leagă-n lanțu-i
Abia acum pricep,
Copil nătâng,
Că libertatea ți-o dă
numai Dumnezeu.