Muza ta, în nopți cu stele,
Fără chingi, fără zăbrele,
Aleargă ca o nălucă,
Descântec și dor de ducă.

Nu ai somn, nu are pace,
Cântă, plânge, geme, tace.
Pui de lele despletită
Se întoarce-n zori rănită.

Fi-i-ar drumul blestemat!
Câți poeți a sărutat?

POEZIA ORIGINALÃ

Muza mea, un pui de lele

de Casandra Adam


umbla creanga, despletită,
fericită sau rănită
muza mea, fata de lună,
înțeleaptă sau nebună,
surioara mea, nălucă
m-a legat cu dor de ducă
brâu de iele, chingi de jar
să mă-ntunec, să răsar..

eu n-am somn, ea n-are pace
acum cânta, acum tace…
când o scutur cu năduf
îmi suflă, zâmbind un puf
cu sclipire argintie
și se-nalță…păpădie..

în zadar cu nopți lumină
umplu locu-i, nu m-alină,
de când muza-mi, pui de lele
s-a rujat cu-argint de stele
și-a plecat pe neștiute
toți poeții să-i sărute..