Democrația este vorbă-n vânt,
Și naște vrăjmășie pe pământ,
Depreciat e dreptul la cuvânt,
Erori ascunde sub al său veșmânt.

Degeaba în schimbare am crezut,
C-ar da democrației început,
Minciunile constante se tot spun,
Sau poate nu-i momentul oportun?

Democrația ne așează-n haos,
Prin relativă stare de repaos,
Sau înseamnă foame și hoție,
Principii noi de înșelătorie.

Afacerile-s bază peste tot,
Iar marfa-i o monedă, cum socot,
Ce-o vând la amărâți peste valoare,
Prin lăcomie, fără de onoare.

Nu toți putem afaceri să pornim,
Nu-i acesta scopul care-l urmărim,
N-avem toți bani, nu mai avem curaj,
Striviți fiind de-al traiului miraj.

În comunism săraci nu ne vedeam,
Ne mulțumea puținul ce-l aveam,
Ne integrăm cu spaimă în schimbare,
Iar viitorul, foarte trist apare.