fiecare trece prin experiențe metalice

eram mic și îmi spuneau călugărul pentru că aveam
carnea neagră până la pământ
când am tuns-o am construit o armătură reglabilă
în jurul trunchiului

toată adolescența m-am strâns încât durerea devenise
un mod de a mai schimba câte-o bucată
nevralgică de os sau o ciosvârtă
cu un modul metalic

mi-am stopat creșterea devreme cu un drug
introdus prin urechi
de-o parte și de alta discuri de halteră mă țineau
echilibrat

în armată am locuit în patul unui pistol mitralieră
departe de spaima părții mecanice
noaptea ieșeam și încercam fuga prin țeava
rece și nesfârșită dar nu reușeam să dezertez niciodată

când ne-au schimbat paturile de lemn ale pistoalelor
cu un suport metalic rabatabil
am plâns pentru ultima oară
lângă butoiul cu lături din spatele cantinei
în care mi-am aruncat ultimile bucăți de carne

o vreme am fost un morman inutil
apoi am descoperit că pot
să scriu cuvinte în textura metalului

inutil
până când am văzut că
oameni de carne citeau și începeau
să ruginească