UN MÃR
Un măr, de pe o creangă
de-ar cădea
și prima fată ce va trece-l
va mușca,
gustul seminței de pe limba
fetei va durea,
și-o altă sămânță
de dorul de pământ se va usca.
Mlădiță, sâmbure, codană,
s-or minuna crescând, cu luna-n păr,
și-n sâmbure de fată,
vor înfrunzi minuni născând…
Cuvânt de soare-n spre pământ,
trecute clipe numărând…
S-o cere bir pe ce n-a fost,
de toate câte-or fi, râzând?...