Si lingura ustura si sarea ma plange..si noi..


Icre-nabusite se prapadesc de ras cand ma vad,
Se rastoarna in curbe emise,
de un satelit incruntat,
si ma-ntreb ce-i cu cafeaua de fuge in cer ca turbata,
sa fie iar focul , mai verde ca ieri, mai aspru ca maine?
Off..cum il vad picat din scrum ma ascund de piperul pustiu,
mi-e teama ca se iubeste cu focul ca ieri si vor arde direct,
in acelasi sos incaltat cu ciubote din soia, da, stiu,
pierduta si ea in ierni prea topite, prea seci si umblate
prin lumi ce adora si supa si noaptea.
Alerg spre o farfurie ce-si soarbe trecutul,
alerg catre mine.