Cine desenează, roșu,
Gustul căpșunilor?

Nu erai tu, știu
Deși ascuțeai vârful rupt.

La fel cum eu mi-am dorit mereu
Să mă răzbun pe creioanele verzi

Fiindcă refuzau să-mi apară albastre
Dar de fiecare dată mi-a lipsit curajul.

Niciodata definitiv șters
Aștept o culoare nouă.

Nici măcar atât, ci doar
Ceea ce înțeleg eu prin asta:

Un necunoscut care să mă fi gustat
Fără s-o știu.