agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-03-15 | [This text should be read in romana] |
tata ne părăsea încet încet și noi nu știam
inima lui își făcea în fiecare zi câte un bagaj și-l ducea pe la neamuri pe la părinții lui pe la frați mutați și ei demult dintre noi când și-a făcut ultima bocceluță eu nu eram acasă și-a pus-o pe umăr și-a plecat a spus că mai bine așa să nu-l văd că sigur aș fi vrut să mă iau după el așa cum făceam în copilărie când alergam în urma lui și-mi spunea să mă duc acasă că nu stă mult anul acesta se împlinesc douăzeci și patru de ani de când a plecat și n-a dat niciun semn auzeam că s-a întâlnit pe cale cu un tânăr ce căra în spate o cruce mare și i s-a făcut milă și l-a ajutat o bucată de drum apoi a simțit o durere în locul în care l-a apăsat crucea și i-au crescut acolo aripi numai așa înțeleg de ce n-a mai venit acasă de atâta amar de vreme dacă ai aripi ai atâtea de văzut și de înțeles din lumea aceasta încât numai într-un târziu îți amintești de ai tăi când îi vezi venind pe cărare râzând și făcându-ți cu mâna
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy