Azi cântă, zeiță, mânia ce-aprinse pe-Achil Peleianul,
Când Hector în luptă-l ucise pe vărul Patroclu
Și-l arseră grecii urcându-l pe lemne de soclu.

Dar aprig omoară Achile pe Hector troianul
Făcându-l pe Priam din rege și tată - un cioclu
Ce plânge-n tăcere mânia ce-aprinse pe-Achil Peleianul.

Și moare Achile. Și cade și Troia în anul
În care intrat-a în luptă drept clonă Patroclu
Și Thetis se uită spre Troia cu jale-n binoclu,
Regretă de-a pururi mânia ce-aprinse pe-Achil Peleianul.