vulturii imi zambesc indigo
uniforma celor trei sergenti majori
cu picioarele din lemn de prun danseaza cadriluri berlineze
in cercuri antitrigonometrtice
la periferia nimbului ofilit
ca un trandafir intr-o cercevea de curva
ce imi povestea asa si pe dincolo -

in orice caz
mai bine nu tineam pariul
dumnezeu exista - am baut cu el o bere
parol femeie
freaca-mi gatul cu apa vie
din biserica usilor
inchise la zeflemea
in nasul celor care au uitat sa mai fuga ca potarnichile
fiindca pe la ei prin cartier
nemurirea isi lasa cenusa
prin desuuri pomenite
lunea
intre un sandvis cu parizer si un iaurt
ca doar e pauza de masa
si pana si ingerii
cu apendicita
trag un pui de somn
dupa-amiaza