și nemaifiind în stare să treacă absurd
prin provocări simptomatice
femeia și-a desprins o parte din trup

atâta iubire pentru oamenii hipnotizați
nu mai îndura

ar fi vrut să ascundă mișcările fragile
spasmul trecutului în pumni
să păstreze întâlnirea din prezent
simplitatea de a trăi de la inimă în sus
rochiile magnetice în care adormea
dimineața

nimic nu îi tulbura viziunile
respirația neliniștită se fluidiza
în memoria vie
până la claritatea întâmplării

oprea spațiul traversa nisipuri nordice
întoarceri relativ imposibile
în ochiul poetului adormit

numai în primul geamăn credea
în prima apariție intensă a absentului

un singur edict înscris definitiv
exigența cristalelor
pietre în care vedea Numele irizat