În noaptea asta am să mor.
Aceasta este ultima mea poezie...
Ultimele mele gânduri sunt către tine,
iubita mea nenăscută încă
iubita mea nematerializată încă
din albastrul, verdele si rosul soaptelor mele:
te iubesc mai mult decât iubesc ziua de azi
de ieri si de mâine,
mai mult decât iubesc dedesubtul
si tot ceea ce troneste acolo unde
nici imaginatia nu mi-a putut ajunge vreodată...
Vreau ca ultimele-mi gânduri sa fie bătute în cuie
si atârnate deasupra portii lumii,
vreau ca ultimele-mi cuvinte
sa fie sculptate în sânge de Michelangelo
si pictate în marmură de Botticelli,
vreau ca ultima relicva poposind pe retina mea obosită
să fie închipuirea zâmbetului tău asiro-babilonian,
Si vreau ca prima deschidere a ochilor tăi
să dea semnalul începerii unei noi epoci a omenirii,
scăldată în tipete si lacrimi de fericire
sub flăcările mistuitoare si barbare ale iubirii...

Nu vreau decât să mor cu numele tău pe buze:
Niciodată,Niciodată...