grâul
cu adiere
ajunsă
de pe buzele mării
trece
de la stânga la dreapta umerilor căzuți

se îmbată cu sare

ți-e greu să îmi spui pe nume
stăm unul lângă altul acum
umerii noștri devin mici
mai mici

n-ai habar ce frumoasă e brazilia
îți spun

moțăi
în zumzet de muște
tu și ele
obosite de ziua de ieri
orânduite de soartă
scad printre ochii plaselor
în dampful înțesat de uleiurile
generațiilor

ah
obositor e să-ți povestesc
ce frumos ar fi
ar fi fost

ah
umerii noștri căzuți din măsură în măsură

visam să mâncăm
scoici la malul marii
cozonaci din sobe mari de lut
cu priviri rozalii să ne
sărutăm printre pânze

ah
să ne îmbătăm cu sare