Am coborât la rădăcina unui măr.
Să mă soarbă, însetat,
din amarul pământului
și apoi să mă înflorească,
albă,
pe ramura sa.
Să cresc, apoi,
și să mă culeagă,
cu palme răcoroase,
în prag de toamnă,
dragostea.
Voi fi atunci,
în iarnă,
măr dulce în palma ta,
sub ochii tăi…