Te-mbracă doar clopul de paie
și umbra-ți lipită de zid...
Curge apa pe tine iubito,
sub soarele ăsta torid...

și cu brațele lungi, voluptoase,
razele lui te încing,
oglindindu-se-n pilea-ți de-aramă...
Cu greu gelozia-mi înving...

Picuri grei și sărați se destramă,
prin curburi încă nesărutate...
Ce n-aș da să fiu ploaie... iubito...
să te spăl de rotunde păcate...