Zbor deasupra unor umbre
Ce alearga bezmetic pe o panza
Ca un betiv pe strada
dupa vreo cinci pahare de tulburel
Zbor deasupra intunericului
Deasupra sentimentelor si-a ratiunii
Zbor, acolo aproape de zei...
Dedesupt neantul sacadat acopera
Negru ca smoala, totul
Amesteca iubirea si ura
Dulceata si-amareala
Impletind lumina si-ntunericul
In nimic.
Zbor
Si simt ca exist
Ascult
Iubesc
Urasc
Astept
Lumina sa ma-nconjoare
Vad
cum dedesupt
se stinge totul
in nimic
Vad
simt
miros
inexistenta
cum moartea
nu-nseamna
putreziciune
ci 0 absolut
Zbor
deasupra lumii ce nu
intelege
ca moare
si ca ma omoara
Zbor... Si mor...