Fericirea
ca o petala albastra de aer
rostogolita prin muguri de anotimp
cu numarul cinci pe tricou,
fereastra de timp
suspendat
subcutanat
insinuat,
respirat
printr-o gaura de cheie sol,
secunda mirata
cu cozi blonde pe spate
si ghiozdan alunecat
intr-o paranteza atipica,
calea laptelui zambita in somn
rasaritului cu sunet violet,
dar mai ales tu,
dimineata mea neganditoare,
cu tarziul topit
in prea devreme...