toamna era anotimpul cand se impuscau iepele
ne descotoroseam de mijloace de transport in comun
arhaice postalioane ajunse la terminusul curcubeului
unde cadeam lejer in meteahna ultravioletului
ce ne invaluia ca o briza tihnita de valuri
mare neagra, mare sura, mare cafenie
rascolindu-si adancurile in cautarea matelotilor
bantuind epave sufocate de corali aparent inofensivi
acolo, la marginea faptului divers
faceam plaja la bustul gol,
bust de bronz gravat
de vanturi naravase
in care vuiau celeste cabaline -
beneficiind de participarea extraordinara a lui pegas -
plangandu-si iepele
cu picioarele rupte
din copite prinse
la granitele
dintre verbe
albastru
indigo.