PÃRERI



Zgomotos priviri ciudate
Se aruncă printre noi
Multe lacrimi disperate
Se desprind târziu din flori .


Trec pustiu prin crengi de plopi
Picături de ploi de mult uitate
Suntem orbi și făr’ de ochi
Pietre negre , suflete-nghețate


Zburdă lin glasul prin întuneric
Și-o atingere suavă de amor
Cu-al tău râs stupid , homeric
Șoaptă stinsă în acest decor



Suntem noi, bătuți de soartă ?
De fugim de pasul ... vieții ?
Suntem noi o umbră... moartă ?
În abisul.... dimineții ?


Suntem crengi mereu uscate
Pe-un copac numit VISARE
Suntem noi demult uitate,
De murim subit sub soare ?


Dacă am fi un scrum de dor
Spulberat prin patru zări
Un pas greșit spre viitor...
Păreri și glasuri de-așteptări !



25.03.2002
ANDREEA