SENS




De ce speri , în van , ființă ,
Negrul apelor curgând în vale ?
De ce uiți de-a ta sentință ?
Și parcurgi orbit , agale…
Drumul vieții !


De ce râzi când nu e soare ,
Norilor de plumb , hidoși și surzi ?
De ce plângi când nu te doare ?
Luciul … pantofilor tăi uzi…
Pasul tău !


De ce te-nchini în fața crucilor ,
Când nu mai crezi în ce-a rămas ?
De ce spui șoptind … urechilor ,
Tremurul mâinii și un ultim glas …
Spre infinit !


26.03.2002
ANDREEA