Ma topesc in palma ta
precum fulgul de nea adormit
in patul pamantului, linistit.
Pastreaza-mi mana stransa in a ta!

Vocea ta imi infasoara-n miere
inima, arzand in vapaile fericirii
sanii-mi tresalta descatusati din cochilii.
Vorbeste-mi cat te strang de mana, iubire!

Strafulgerarea privirii tale-mi inalta
pe bolta sufletului sclipitoare faclii,
luminand duios cararea ratacirii.
Priveste-ma in timp ce-ti vorbesc dezinvolta!

Sarutul tau, adiere primavaratica
trezind din hibernare trupul leoicei,
cu fermecata seva prelinsa pe buzele ei.
Saruta-ma cat te privesc bezmetica!