Aștept ca orișicare ploaie
să te îndemne înapoi
și sa-ți întoarcă gândul spre-amândoi...

Dar așteptarea mea e tristă
căci depărtarea vede multe ploi
dar diferite pentru fiecare dintre noi...

Aștept zadarnic să revii
și-nebunesc și tu nu știi
și mă prefac râzând...

Și-n mine plâng la orișicare gând
în care tu ești altceva
decât al meu. Rămân a ta!

Deși în somn te-ndepărtezi
și tu nu știi că dormi, nici că visezi
și iar te caut, iar te strig
în nopți albastre, de patimi și mi-e frig...