La capătul credinței în soarele de iarnă
plicticos ca liturghia, mestecam
poezie de sezon cu fumul îngrămădit
prin sertare și jurnale intime, in convoi,
sfârâind sub lumina dinspre mare.
Ce înseamnă Răsărit?
În ziua aceea mâncasem trandafiri albi
dar nu a fost de ajuns pânâ când
nu ne-am botezat Exces.
Cumva, când aici era la amiază,
într-un fel în care oamenii nu vorbesc,încet,
spre altarul nevăzut, un pian s-a rupt, spart,
sau cam așa ceva și începea să ne amintească
de sensul tăcerii în pivnițele călugărilor.
Era liniște altfel, pe așternutul meu
acoperit de un cristal în care sclipeau bălțile.
În fața mea se înalță noi biserici,
oribile, turnate, gata betonate.