regret ca nu vorbim aceiasi limba
si n-am scris veronicai nici un vers
dar fierbe mintea ca mai am de mers
sa-mi vind norocul care tot imi schimba
patratele in care ma incadrez
de am ajuns imun la orice fa diez
si acru sint si rinced pela miez
si bucuros sa molfai o sudalma
cind veronica in podul ei de palma
in stilul tau sa-i ticluiesc la vers
m-ar vrea , stiind ca n-are sens
eu prin zidire find din lut advers
cu patru schimbatoare in revers
ca sa constat ca iarasi nu mi-a mers
cind stric la orz demers dupa demers
de-mi zice timpul cufurind pervers
o greata scamosata de pe limba
tu porti in tine intors un univers
ca scos la piata nimeni nu te schimba
nici pe valoarea unui fapt divers
cit esti de colturos la pipait si sters
deci ce ma bati la cap cu cit mai ai de mers
sau dece totu-ti iese-n vicevers
si eu din laba lui de-mi vine rau sa vars
trag un scuipat , incrincenat , din mers...