da' de unde?!
poeții se cocoață pe mese
(am văzut chiar ieri unul imitând o vază)
coreografi stângaci, dar de o ambițioasă combativitate
alpiniști versatili
cu diplome și pietricele
(au ei o pasiune inexplicabilă pentru geodezie)
de la chomolugma, hans castorp,
și muntele capricioasei venus

poetii își poartă halbele ca pe niște coronițe de premiant
(unii dintre ei mai și exagerează -
câte o sticlă de vin pe fiecare deget)
dicteurile interioare sunt izmenele avantgardiste ale împăratului
fiecare stăpân în propria urbe
unde verbele suflecate până la mâneci
cocoloșesc un aluat de substantive beligerante
gata-gata să ia
sânii la mușcat,
peștele la pescuit,
merele la rotunzit,
sau iubirea la rindea,
într-un melanj imperceptibil,
(și totodată hilar)
al abstractului cu
paștele mă-sii.