mi-am clonat sentimentul de ura ca un bun om de stiinta
si acum astept sa creasca
pentru a putea experimenta
orice reactie adversa la sufletul meu

ma inec in amintiri mai vechi
spalate cu sapun, pieptanate si machiate
ma ustura ochii de atata sapun
si incerc neputincioasa
sa-mi curat dintii care-au muscat atata rahat
dar pasta e mult prea putina
si periuta s-a rupt in doua ca sa se asorteze cu neascultarea mea

clonez in continuare
ura si-mi iese perfect
clonez in continuare
indiferenta si pace, dar nu-mi iese
apoi tot eu
sunt nevoita sa le eutanasiez.