ÃŽn seara asta, ecoul sacadat al ploii
se răstoarnă la infinit și cerul se prăbușește
prin umbra norilor de păsări plini
armăsarii norocului varsă inutili
sânge din mușcăturile serii
mă-ntunecă ploaia cu sfâșierile sale
ca pe-o ofrandă rituală și supusă
Coboară ploaia peste mine, dezmierdându-mă
Și mă-nvelesc în izul ei amar.