Ia-mă cu tine în gând,
pe pleoape de lună...
curgeri de azi înspre ieri,
ne leagă-n cunună.

Mă potolește rar și aprig vântul,
rostire în chenar apos...
lasat-am pe masă cuvântul
și luntrea și ceasul pe dos

Urcat-am spre pasul din grindă
cu firea încinsă la joc,
cu brațele timpului lipsă
de veghe în lanul de foc.

Imi las doar uitarea la pândă...
cu fulgii de lapte, te-ndoi,
te gust să-mi alini nenorocul
foilor – patru – de trifoi.