Christos a înviat

Si-au tremurat stăpânii lumii
La glasul blândului profet
Si-un dușman au văzut în fiul
Dulgherului din Nazareth!

El n-a venit să răzvrătească
Nu vrea pieirea nimanui;
Descult, pe jos, colindă lumea
Si multi hulesc în urma lui.

Si multi cu pietre îl alungă
Si râd de el ca de-un smintit:
Iisus zâmbște tuturora-
Atotputernic și smerit!

El orbilor le dă lumina,
Si muților le dă cuvânt,
Pe cei infirmi îi întărește,
Pe morți îi scoală din mormânt.

Si tuturor deopotrivă.
Imparte darul lui ceresc-
Si celor care cred într-însul,
Si celor ce-l batjocoresc.

Urască-l cei fără de lege...
Cei pasă lui de ura lor?
El a venit s-aducă pacea
Si înfrătirea tuturor.

Din toată lumea asupriții
In jurul lui s-au grămădit
Si-n vijeliile de patimi
La glasul lui au amutit:

"Fiti blânzi cu cei ce va insultă,
Iertați pe cei ce vă lovesc,
Iubiti pe cei ce-n contra voastră
Cu vrajmășie se pornesc"...

II

Cât bine, câtă fericire,
Si câtă dragoste-ai adus!
Si oamenii drept răsplătire
Pe cruce-ntre tâlhari te-au pus.

Au râs și te-au scuipat în față
Din spini cununa ți-au făcut,
Si în deșarta lor trufie
Stăpâni desuprã-È›i s-au crezut...

Aduceți piatra cea mai mare
Mormântul să-i acoperiti
Chemați sutașii cei mai ageri,
Si străji de noapte rânduiți...

III

S-au veselit necredincioșii
C-au pus luminii stăvilar,
Dar ea s-a întărit în focul
Durerilor de la Calvar,

Si valurile-i neoprite
Peste pământ se împânzesc,
Ducând dreptate și iubire
Si pace-n neamul pămânesc.

Voi toți, ce-ați plâns în întuneric
Si nimeni nu v-a mângaăiat,
Din lunga voastră-nghenunchere
Sculați... Christos a Inviat!