am adormit, am visat toate visurile și a fost bine
ne-am trezit vorbind bâlbâit despre păsările amiezei
ele tocmai traversau secundele.

am socotit iarăși că este bine
nu am mai închipuit nimic cum eram spate la spate
glisai tu prin mine eu asemenea.

mecanica epidermică devenise o glumă proastă
circumscrisă mecanicii relativiste
am râs pe înfundate din solidaritate umană.

căpătând o perspectivă universală iar a fost bine
însă două fantasme: una despre rău alta despre bine
se insinuau … ne-am trezit lac de sudoare.

și a fost bine privindu-ne de aproape aproape de desăvârșire
păsările înserării pluteau acum oricum și era bine
unele întârziau pentru că erau ale tale sau erau ale mele.


27 aprilie, 2003