bine iti face cand
iti spune du-te!
si apoi
vino!
doar eu sa plec?
parca m-as tot intoarce...
ce sa-i faci, unde-i bine!

ma trimite
undeva
ca sa ma sperii de ganduri
si sa vin
plangand
inapoi...

dar asta n-are sa se intample asa,
n-are sa se intample asa!

plec, ii spun, plec, dar dupa mine
potopul!

fag e trupul meu rezemat de pamant...
ma sfarsesc in lacrimi, sa te-neci tu
in ele, si frunze de fag sunt, ele,
lacrimile.

poate drumul va coti-o-nspre aici,
candva,
si-atunci om voi fi
rezemat de trupul fagului-padure...

dar asta n-are sa se-ntample,n-are sa se-ntample...