"unde pleci?"
am strans in mine replici "shakespear",
o galeata, o tona de replici,
adanci, o replicaraie intreaga
fara ura, nu, fara ura
doar intelepciune
veche, batraneasca intelepciune,
muntii erau daramati de mult daca
spargeam barajul meu
replicatural.
eram departe ca nici nu mai vedeam
inainte nimic
si crescusem in ochii mei
cat...
respiram deja amieze fara piure si portelanuri fine;
si acum iata, "unde pleci?"!
"nu plec nicaieri. Unde sa plec!?"
"stii ca nu pot trai fara tine..."